Ne-am mutat pe PuiDeCompuneri.UrbanKid.ro!

Vei fi redirectat automat. Daca nu mai ai rabdare :P, mergi singur pe
puidecompuneri.urbankid.ro
si actualizeaza-ti bookmarkurile.

11/28/2007

Erata

Într-un moment de neatenţie, am şters conţinutul folderului cu spam, văzând abia în ultimul moment că se strecurase în el un mail de la cineva care avea nevoie de un pui de compunere. Din păcate mailul e pierdut aşa că nu ştiu nici cine nici când l-a trimis :(

Îmi cer scuze primei şi singurei persoane care nu a primit niciun răspuns de la mine...

11/27/2007

Despre bufniţe

Via search pe pensées-lutze.

Cineva a căutat cu câteva zile în urmă o compunere despre bufniţe. N-am putut să ratez ocazia de a scrie despre unul dintre animalele mele preferate... Aşadar, în afară de puiul de compunere despre animalul preferat, ar mai fi următoarele idei (de asemenea aplicabile la multe alte animale în afară de bufniţe)


Pui de compunere 1 - Lumea bufniţelor
Să ne închipuim că aceste păsări minunate au o lume a lor, extrem de bine organizată... Au o ierarhie socială foarte bine definită, care ţine cont de vârstă şi experienţă, de rasele diferite de bufniţe şi de realizările fiecărui membru al speciei. Aici ar fi multe detalii de dat... Care sunt diferitele trepte ale ierarhiei şi de ce criterii depinde apartenenţa la fiecare? Cum se recunoaşte o bufniţă cu o poziţie mai înaltă? Cum se poate urca pe scara ierarhică? Se poate şi retrograda?

Cu ce se ocupă fiecare? Cine aduce de mâncare? Cine face legea? Cine se ocupă de distracţii şi jocuri? Cine educă puii de bufniţe? Cum se desfăşoară fiecare dintre aceste activităţi?

Mai departe... bufniţele sunt răspândite peste tot prin lume şi e clar că pentru a menţine ordinea socială este necesar să comunice între ele... Cum? Bufniţe mesager care au ca unic rol să călătorească de la o comunitate la alta pentru a transmite mesaje şi noutăţi? Un alt sistem de comunicare? Telepatie? Telefoane mobile?

S-ar putea povesti şi un pic de istorie... Care au fost momentele marcante din istoria bufniţelor? Ce evenimente majore s-au petrecut şi în ce fel au schimbat ele viaţa bufniţelor? Cum se asigură bufniţele mai în vârstă că puii îşi cunosc istoria şi învaţă din greşelile strămoşilor?

Sunt convinsă că bufniţele sunt capabile să producă şi artă... dar oare la ce se pricep cel mai bine şi mai bine? La construit? La desenat? La modelat? La cântat? La dansat? Cum ar arăta un spectacol al bufniţelor? Unde s-ar desfăşura? Cum arată şi ce fac artiştii? Dar publicul? Se organizează şi un after-party?

Aş încheia cu planurile de viitor ale bufniţelor, pentru că se ştie că sunt făpturi foarte ambiţioase şi orientate către obiectiv... Ce dezvoltă ele în prezent? O teorie? O maşinărie? Un nou show? O nouă ordine? Ce şi-au propus să obţină în urma acestui proiect?


Pui de compunere 2 - Bufniţe şi oameni
Există nişte bufniţe foarte speciale, un soi rar despre care nu citeşti în nicio enciclopedie şi nu vezi în niciun documentar. [cum arată?]

Bufniţele astea sunt în căutare de oameni care au nevoie de îndrumare. Le interesează oameni buni la suflet, care au un rol important de îndeplinit pe această lume [ce rol?], dar care sunt un pic dezorientaţi şi nu şi-au descoperit încă propriul rezervor de înţelepciune - pentru că, nu-i aşa, fiecare om are undeva în adâncul minţii lui un mare rezervor de înţelepciune, dar pentru că nu ne învaţă nimeni să ajungem la el, capacul rugineşte, se prăfuieşte şi devine aproape imposibil să avem acces la el fără puţin ajutor.

Aşadar, bufniţele astea au un simţ special care le permite să găsească oamenii pe care îi au de îndrumat. [cum arată un astfel de om în ochii unei bufniţe? după ce îl recunoaşte? privire? acţiuni? postură?].

Desigur, în primă fază, bufniţa trebuie să rămână nevăzută, pentru a nu-i speria pe oameni. Dar de îndată ce simte că e momentul potrivit [care e acela? după ce îşi dă seama bufniţa?], ea îi apare în vis omului şi îi oferă îndrumarea de care are nevoie [aici ar prinde bine un exemplu despre o cunoştinţă de-a naratorului]. Bufniţa nu reapare decât dacă omul se lasă îndrumat. Abia după ce omul descoperă că nu trebuie să adoarmă pentru a se sfătui cu bufniţa ci e suficient să închidă ochii şi să se gândească la ea, abia atunci înseamnă că bufniţa şi-a îndeplinit misiunea şi îşi poate continua drumul către un alt om care are nevoie de ea. Doar atunci bufniţa apare şi în realitate, îl felicită pe "client" că a reuşit să-şi deblocheze rezervorul de înţelepciune şi porneşte către o nouă aventură...


Spor la scris!

11/21/2007

Mini-pauză

Dragi şi drage,

Astăzi plec un pic de lângă tastatură şi revin abia duminică seară. Aşadar, nu voi putea răspunde la mailuri sau comentarii până luni.

Blogul a crescut destul de mult, aşa că sunt sigură că până mă întorc vă puteţi descurca cu puii de compuneri deja născuţi, pe care îi găsiţi căutând în coloana din dreapta a blogului, ori după categorie, ori prin arhivă.

Vă doresc teme prietenoase!

Dimineaţă de vară la munte

Via request by comment.

Lary are nevoie de idei pentru o compunere despre o "dimineaţă de vară la munte", mai precis în satul Izvoare din judeţul Maramureş. Nu am fost niciodată acolo, aşa că puiul de compunere va fi unul generic despre dimineţi de vară la munte, iar voi îl puteţi adapta la orice sat sau localitate vreţi voi.


Pui de compunere 1 - clasic
Pentru mine dimineaţa începe oarecum noaptea, cu prima geană de lumină. Vara asta se întâmplă pe la 4 şi ceva. Pe măsură ce soarele se apropie de răsărit şi începe să se ridice pe cer, peisajul se schimbă foarte repede, trecând printr-o mulţime de nuanţe. În acelaşi timp, parcă se schimbă ceva şi în intensitatea vântului... ori creşte, ori scade, ori dispare, ori apare. De asemenea, odată cu lumina încep să se trezească şi tot felul de animale şi animăluţe, care încep să se foiască, să cânte, să se plimbe, să se întindă, să mănânce etc.

La munte mi se mai par fascinante jocurile de umbre, faptul că deşi soarele e sus pe cer şi deja nu te mai poţi uita la el, în unele zone e încă întuneric.

Acum... În funcţie de cum arată satul / localitatea cu pricina, povestiţi aceste schimbări în cât mai multe detalii referitoare la culori, imagini, vânt, animale, soare, nori, dealuri, munţi, case, oameni etc. Pentru a putea descrie cât mai mult, încercaţi să folosiţi toate simţurile (văz, auz, miros, gust, tactil...).

Începutul şi finalul compunerii pot fi momentul pe care îl consideraţi voi începutul dimineţii şi cum se poate recunoaşte şi respectiv momentul pe care îl consideraţi sfârşitul dimineţii şi cum ştiţi că începe ziua. Ar fi interesant ca pentru ambele momente să vă găsiţi un semn foarte specific pe care să îl descrieţi, menţionând şi cum vă simţiţi voi în faţa acelui fenomen (de exemplu prima geană de lumină, cântecul cocoşului, primul foşnet de frunză, primul ciripit de pasăre, primul punct de lumină pe care îl desenează soarele pe cer când răsare... etc.)


Pui de compunere 2 - "modern" :)
Imaginaţi-vă o dimineaţă de vară ca personaj. Cum arată? Din ce elemente se compune? Cum e îmbrăcată? Cum îi stă părul? Ce culoare au ochii? Poartă vreun obiect deosebit cu ea? etc.... cât mai multe detalii.

Povestiţi cum s-a născut această dimineaţă de vară şi, pe scurt, cum a parcurs ea diferite forme de relief prin lume (mare, oraş, câmpie, ocean...). Povestiţi apoi cu mult mai multe detalii, cum a fost pentru ea când a ajuns prima data la munte, în satul / localitatea care vi se cere. Ce a văzut? Ce i-a plăcut cel mai mult? Cum a cuprins / cum s-a întins peste zona respectivă? Cum i-a plăcut sau ce a simţit când a apărut pentru prima dată în faţa locuitorilor, animalelor şi plantelor de acolo? Ce a făcut după ce şi-a terminat treaba? Unde s-a dus mai departe?


Spor la scris!

11/16/2007

Compunere despre călătorie pe curcubeu

Via search pe pensées-lutze.

În ultima vreme, deşi am citit conştiincios search-urile care ajung aici sau dincolo, nu am avut timp decât de răspuns la mailuri cu cereri de pui de compuneri. Când am văzut însă "compunere despre o călătorie pe curcubeu" nu am putut să mă abţin...

Analiza subiectului: e foarte tare! :) Dincolo de asta, un curcubeu are două capete, lucru foarte important când vine vorba să călătoreşti pe el, deoarece un capăt e la tine - de acolo pleci, iar celălalt capăt e a destinaţie. Aşadar compunerea pe tema asta ar trebui să înceapă de la un capăt al curcubeului şi să se termine la celălalt.

Puiul de compunere 1 este despre călătorii pe curcubeu în general, puiul 2 propune trei variante de personaje diferite călătorind pe curcubee.

Pui de compunere 1
Curcubeul
- poate fi al tău propriu şi personal - cum ai ajuns să-l ai? într-o zi ţi-ai dat seama că îl ai în tine, trebuia doar să înveţi să îl "porneşti"? sau l-ai primit? de la cine? cum? ce ai făcut să-l meriţi? sau aveai nevoie de el pentru că erai trist / supărat / în încurcătură?
- poate fi un curcubeu liber, care se plimbă de la copil la copil - cum a ajuns la tine? a vorbit cu tine sau nu a fost nevoie, pentru că atunci când a apărut tu ai ştiut ce ai de făcut? adulţii îl pot vedea? dacă nu, de ce? când apare să poţi călători pe el? când vrei tu, când vrea el sau când se întâmplă ceva? ce?

Capătul tău de curcubeu
- cum arată? mai lat, mai îngust? te sui direct pe el sau apare cu tot cu un soi de vehicul (scaun, fotoliu, bicicletă, maşinuţă)?
- care e senzaţia când porneşti în călătorie pe el? viteză? linişte? vânt? parfumuri deosebite? entuziasm? curiozitate?...

Călătoria
- cum e pe drum? ajungi la destinaţie într-o clipită, sau călătoria durează mai mult? dacă durează, cum e? ce vezi în jurul tău? mai e cineva cu tine sau călătoreşti singur? cum te simţi pe drum?

Destinaţia
- unde te-a dus curcubeul? într-un loc? la o persoană? la altă făptură? cum arată? cum te simţi tu acolo? ce-ţi trece prin minte în momentul în care ajungi unde ajungi?

Întoarcerea [dacă hotărăşti să te şi întorci, nu e obligatoriu :)]
- te poţi întoarce când vrei tu, sau te cheamă cineva / ceva înapoi? cum îţi iei rămas bun de la lumea pe care ai cunoscut-o la capătul curcubeului? iei ceva cu tine? laşi ceva în urmă?
- cum te simţi odată ajuns înapoi acasă?

[toate astea, evident, cu multe, multe detalii]


Pui de compunere 2

Dacă nu vreţi să scrieţi despre voi şi vă place una dintre ideile următoare, ajutaţi-vă de întrebările de sus pentru a creşte puiul de compunere.

- Călătoria unei păpuşi înapoi spre ţara păpuşilor: pe Pământ nu se mai juca nimeni cu ea, pentru că toţi copiii erau prea ocupaţi cu televizorul şi calculatorul. Când păpuşa porneşte pe curcubeu, e văzută de o fetiţă, care o urmăreşte. Ajunse în ţara păpuşilor, cele două se împrietenesc, iar fetiţa îşi dă seama cât de triste sunt păpuşile pentru că au fost nevoite să plece de lângă copii. Fetiţa hotărăşte să se întoarcă pe Pământ şi să îi re-înveţe pe copii să se joace...

- Călătoria unui copil în mintea sa: un băieţel era foarte supărat că luase o notă proastă la şcoală pentru că nu ştiuse cum se spune "mătură" în franceză. Profesoara i-a dat o notă mică, dar nu i-a dat şi răspunsul corect la întrebare. Ajuns acasă, baieţelul s-a încolăcit într-un colţ, incercând din răsputeri să-şi amintească cuvântul. Atâta s-a chinuit, încât Mintea lui s-a hotărât să-l ajute, trimiţându-i un curcubeu. Călătorind pe curcubeu, băieţelul a ajuns pe tărâmul minţii lui, unde a fost total uimit să descopere că ştia... tot! [aici imaginaţi-vă şi descrieţi cum sunt organizate informaţiile, în ce sunt puse, cum arată o cunoştinţă, cum se poate plimba băieţelul de la un domeniu la altul, dacă există alte personaje care îl ajută să găsească ce caută...]

- Călătoria unui căţel către curaj: un căţel era atât de fricos, încât stăpânii se hotărâseră să-l gonească, pentru că nu le era de folos. În seara în care şi-a dat seama ce urmează, căţelul s-a rugat la divinitatea lui să îl ajute să capete curaj, pentru a putea rămâne alături de familia pe care o îndrăgea. Rugăciunea i-a fost ascultată şi pe loc a apărut lângă el capătul unui curcubeu. Imaginaţi-vă si descrieţi cu multe amănunte cum a călătorit căţelul, ce i s-a întâmplat pe drum care să-l ajute să aibă curaj, cu cine s-a întâlnit pe parcurs... etc. Pentru închiere, gândiţi-vă dacă povestea se termină cu familia păstrând căţelul, sau dacă vă puteţi imagina şi altă variantă.


Spor la scris!

11/12/2007

Animalul meu preferat

Via request pe mail.

Cătălin are nevoie de idei pe tema "animalul meu preferat". Profit de ocazie pentru a mai da nişte sfaturi de ordin general.

Atunci când vi se cere să faceţi o compunere despre ceva, orice, preferat / de vis / ideal / iubit şi aşa mai departe, cred că profesorul respectiv chiar aşteaptă sinceritate totală din partea voastră şi nu vrea ceva ca din cărţi. Lui Cătălin îi voi pune câteva întrebări care să îl ajute să-şi scrie compunerea. Ceilalţi, vă puteţi inspira din aceste întrebări pentru a vă scrie "preferinţele", oricare ar fi ele.


Pui de compunere
- Care este animalul tău preferat?
- Descrie-i înfăţişarea în cât mai multe amănunte... specie, rasă, culoare, blană / pene / solzi, culori, forme...
- Ce-ţi place la el? Ceva din cum arată? Ceva din ce face? Ceva din ce puteţi face împreună? Toate la un loc? [detalii, detalii, detalii! :)]

- Ai un astfel de animal? Ce faci cu el? Când? Unde? Cum?
- Dacă nu ai un astfel de animal, dar este un animal domestic, cum îţi închipui că ar fi dacă ai avea? La fel, ce ai face cu el? când, unde, cum?
- Dacă nu ai un astfel de animal şi este vorba de un animal sălbatic, l-ai vâzut vreodată în realitate? În ce context / situaţie? Cum te-ai simţit să te afli aproape de el? Mai vrei să repeţi experienţa?
- [...] dacă nu l-ai văzut în realitate, de unde ştii de el? cărţi? televizor?


Nu trebuie neapărat să răspunzi la întrebări în ordinea asta... Gândeşte-te la răspunsuri înainte să te apuci să scrii, astfel încât compunerea să "curgă" firesc, aşa cum ţi se pare ţie că se înşiruie detaliile cel mai bine.

De asemenea, nu uita că pentru orice temă, poţi să faci o mică plimbare în tărâmul fantastic... Animalul tău preferat ar putea fi un dragon, o sirenă, o struţo-cămilă, un tigru cu cap de leu sau un peşte zburător care îndeplineşte dorinţe... Oricare ar fi, se aplică aceleaşi întrebări :)


Spor la scris!

11/06/2007

Şcoala mea de vis

Via request pe mail.

Cristina a fost mulţumită de puii de compunere despre Constanţa şi are acum nevoie de idei pe tema "şcoala mea de vis". Aşa cum pentru "prietenul imaginar" am pornit în descoperirea unor detalii de la ceea ce caracterizează un prieten "obişnuit", şi pentru "şcoala de vis" îţi propun să porneşti de la caracteristicile unei şcoli normale şi să-ţi imaginezi cum ar arăta aceasta într-o lume ideală...

Pui de compunere
1. Clădirea şi împrejurimile
- unde se află şcoala de vis? la mare? la munte? pe o pajişte? într-o poieniţă? ascunsă bine printre copacii unei păduri? în mijlocul unui oraş fantastic?
- cum arată clădirea? forme pătrăţoase? rotunjite? ascuţite? din sticlă? lemn? pietre? apă? turtă dulce? din sclipiciul cules de la stele căzătoare? cum arată geamurile? dar uşile? ce forme şi culori au?
- cum arată intrarea în şcoală? mare şi impresionantă? sau ascunsă astfel încât numai elevii de acolo să ştie cum să intre?

2. Curtea
- cum arată? cu copaci? cu flori? cu animale, păsări, fluturi? toate acestea sunt obişnuite, sau sunt fantastice? în ce fel? descrie culori, forme, cum e organizată curtea - spaţii de joacă, de sport, de lectură, de siestă...
- ce fac copiii în curte? cum / cu ce se joacă?

3. Sălile
- ce fel de săli există în clădirea şcolii de vis? de clasă? de sport? de somn de după amiază? are şi bibliotecă? sală de dans? etc.
- cum arată sălile de clasă? ce forme / culori au băncile? dar scaunele? sunt tari? moi? mai degrabă fotolii decât scaune? dar tabla cum arată? cu ce se scrie pe ea? cum se şterge? ce îţi imaginezi că pun copiii pe pereţi? dar la ferestre?

4. Elevii
- sunt doar fiinţe umane, sau la şcoala de vis mai merg şi făpturi de basm? zânuţe? elfi?
- au uniforme? sau se îmbracă cum vor ei? au ghiozdane obişnuite? sau ghiozdane speciale? dacă sunt speciale, în ce fel? ce ştiu să facă? în ce fel le fac copiilor viaţa mai uşoară?

5. Profesorii
- oameni sau creaturi din poveşti? de care?
- cum sunt îmbrăcaţi?
- cum se poartă cu copiii? se şi joacă cu elevii din când în când?

6. Orele
- ce materii se predau la şcoala de vis? cele obişnuite? altele? amândouă? ce fel de materii se predau care nu se predau la şcolile obişnuite?
- cum se desfăşoară orele? vorbeşte doar profesorul şi copiii scriu? sau e interactiv? în ce fel pot comunica copiii cu profesorii ca să le arate că au învăţat lecţia? prin vorbe? în scris? în dans? prin desen? prin mici piese de teatru? etc.

În încheiere poţi descrie în ce fel sunt diferiţi absolvenţii acestei şcoli de vis faţă de cei ai şcolilor obişnuite, sau să mărturiseşti că tu în fiecare vacanţă de la şcoala ta faci o vizită acestei şcoli, sau orice altceva de inspiră pe tine după ce ţi-ai imaginat cele de mai sus.


Spor la scris!

Un prieten imaginar

Via request pe mail.

Coco are nevoie de "descrierea unui prieten imaginar, urât / frumos / cu chestii speciale". Uau! Câtă libertate! Iată câteva întrebări care sper să-ţi stimuleze imaginaţia...

Pui de compunere
1. Specia
- ce e prietenul tău imaginar? om? animal? ce animal? jumătate om - jumătate animal? amestec de 2-3 animale? gândeşte-te întâi la asta şi dacă e un El sau o Ea.
- are un nume?

2. Înfăţişare
- cum arată în detaliu? blană, pene, haine, culoarea ochilor, număr de măini / degete?
- are accesorii? ochelari? eşarfe? mânuşi? cercei? există un motiv în spatele lor - de exemplu poartă mânuşi pentru că are puterea de a îngheţa lucrurile cu mâinile şi mânuşile sunt menite să evite accidente?
- arată mereu la fel sau se schimbă? dacă se schimbă o face mereu, din principiu, sau înfăţişarea lui depinde de starea lui de spirit? dacă da, cum se schimbă în funcţie de dispoziţie?

3. Puteri speciale
- are vreuna? citeşte gânduri? vede în viitor? ştie o vrajă care face să dispară orice supărare? poate să transforme apa în ciocolată caldă?

4. Comunicare
- cum comunici cu el? vorbiţi? română sau altă limbă, doar de voi cunoscută? sau vă înţelegeţi din priviri? sau din gesturi? telepatie? :)

5. Când apare?
- când vrea sau când îl/o chemi?
- când eşti supărată? veselă? în dificultate? relaxată? îngrijorată? singură?
- în cazul în care apare când vrea, ce crezi că îl/o face să vină tocmai atunci?

6. Activităţi
- ce faceţi împreună? vorbiţi? vă jucaţi? vă uitaţi la oameni / filme? citiţi? vă plimbaţi?
- unde faceţi ce faceţi? în lumea ta? sau te duce în lumea lui? dacă da, cum arată lumea asta? ce poţi vedea / face acolo şi nu poţi în lumea noastră?

7. Altele
... orice altceva îţi mai vine să scrii despre el / ea după ce te-ai gândit la toate chestiile de mai sus :)


Spor la scris!

11/05/2007

Sunt un copil fericit

Via request pe mail.

Cel mai simplu mod de a găsi idei pentru această temă este să-i adaugi "pentru că" la sfârşit, iar asta cred că se aplică la orice temă în care se spune că eşti într-un fel sau altul. Aşadar...

Sunt un copil fericit pentru că...

Pui de compunere 1 - ştiu ceva ce nimeni altcineva nu ştie
- imaginează-ţi ce ar putea fi acel ceva...
- ştii că fiecare om are undeva în minte un buton care, atunci când îl apeşi, micşorează orice griji ai avea în momentul acela?
- ştii că fiecare om are în minte un burete magic care poate şterge urâţenia din lucrurile care nu îi plac?
- etc...
- faptul că ştii ce ştii te ajută să vezi oamenii într-un fel anume? să vezi lumea altfel? plantele? clădirile? jucăriile?
- în ce fel te ajută acest mod de a vedea lucrurile să fii fericit? în ce momente foloseşti butonul / buretele / ce vrei tu? cum te simţi după aceea?

Pui de compunere 2 - ai ceva ce nu are nimeni altcineva
- la fel ca la puiul 1, doar că îţi imaginezi că ai ceva fizic, un obiect, un lucru, nu doar o informaţie

Pui de compunere 3 - ai învăţat ceva ce puţină lume ştie
- de exemplu, că atunci când eşti trist sau supărat, dacă închizi ochii şi respiri adânc de zece ori, imaginându-ţi că eşti pe o pajişte verde înconjurat de animăluţele tale preferate, supărarea sau tristeţea scade ca prin minune
- imaginează-ţi vreo 2-3 situaţii în care ai folosit această învăţătură şi povesteşte cum te-ai simţit după ce ţi-ai "vizitat" pajiştea şi în ce fel tehnica asta te ajută să fii un copil fericit

Pui de compunere 4 - eşti aşa cum eşti
- scrie pe o foaie separată cât mai multe momente în care îţi aminteşti că ai fost fericit (o vacanţă la munte sau la mare, când ai primit ceva, când ai cunoscut pe cineva, când ai luat o notă mare, când ai citit o carte sau ai văzut un film...)
- la fiecare dintre puncte, încearcă să-ţi dai seama ce anume te-a făcut fericit din momentul respectiv şi să compari starea pe care o aveai cu altceva (parcă pluteai ca un fulg, parcă te simţeai împrejmuit de un val de căldură, parcă mâncasei cea mai fină ciocolată...)
- în concluzie, eşti un copil fericit pentru că ştii să trăieşti la maxim momentele frumoase care apar în viaţa ta... sau ceva de genul ăsta :)


Spor la scris!

Marea, prietena mea

Via request pe mail.

Varianta evidentă la tema asta ar fi gen "vai ce mult îmi place la mare, în fiecare an aştept vara cu înfrigurare ca să ajung la mare, unde îmi place nisipul, îmi plac valurile, îmi place să mă joc în apă, pentru că marea e prietena mea şi mi-aş dori să trăiesc pe litoral ca să stau mai mult cu ea".

Dar să încercăm altceva...

Pui de compunere
- povestea unui copil care nu a fost niciodată la mare
- de când era mic era fascinat de ea, fără să o fi văzut vreodată
- avea o grămadă de poze cu marea, filme, desene animate, cărţi, care îi plăceau la nebunie
- se uita la poze şi îşi imagina cum ar fi să fie şi el acolo, printre palmieri şi nisipuri aurii
- citea în cărţi poveşti cu pescari şi marinari temerari, de la care a învăţat că marea trebuie respectată
- din filme învăţase că marea e periculoasă pentru cei nesăbuiţi, care se aventurează fără să se gândească la consecinţe
- cu toate lecturile şi vizionările lui, ajunsese să cunoască marea mai bine decât se cunoştea pe sine
- într-o noapte, marea i-a apărut în vis şi i-a zis că este cel mai conştiincios băieţel, pentru că privind-o prin ochii personajelor lui preferate, a ajuns să o cunoscă mai bine decât toate personajele la un loc; i-a mai spus că acum el e pregătit şi că ea îl aşteaptă să facă în sfârşit cunoştinţă
- băieţelul i-a răspuns că are impresia că dacă ar veni la mare, totul s-ar termina, că văzând-o în realitate, n-ar putea sa se mai joace cu ea aşa cum se joacă în imaginaţia lui
- marea i-a zâmbit şi i-a spus că este foarte înţelept pentru vârsta lui, că va continua să-l viziteze în vis şi că îl consideră primul ei prieten uman adevărat
- băieţelul s-a bucurat enorm la auzul acestor cuvinte şi i-a spus mării că atunci când se va face mare, va scrie despre cum a început prietenia lor.

Mai ai de adăugat detalii la fiecare liniuţă (să descrii ce vede, ce miroase, ce-şi închipuie personajul) şi să te gândeşti dacă vrei să descrii ca narator povestea băieţelului, sau dacă vrei să o scrii la persoana I.


Spor la scris!

11/02/2007

Constanţa

Via request pe mail.

Claudia are nevoie de idei pentru o compunere despre Constanţa, "aşa cum o cunoaşte ea". Compunerea a fost cerută de către profesoara de Istorie şi nu ştiu dacă cerinţele sunt diferite faţă de o compunere la Limba Română. Dar dacă eu m-aş fi născut în Constanţa ca şi Claudia şi aş iubi oraşul la fel de mult ca ea, probabil că aş scrie ceva de genul ăsta...

Pui de compunere 1 - Istoria ta în Constanţa
- imaginează-ţi că ai avea o fire de explorator şi descrie cum ai descoperit tu oraşul
- ce ştiai despre el când erai foarte mică şi încă nu aveai voie să te plimbi de una singură?
- cum ţi-ai descoperit cartierul? încearcă să fii atentă la cele mai mici detalii şi să le descrii... nucul din curtea blocului, buticul de la colţ de unde îţi luai bomboane, parcul unde te dădeai într-un leagăn care scârţâia
- ce şi cum şi când ai descoperit mai târziu, pe măsură ce ai crescut? tot aşa, cu cât mai multe detalii mărunte care dau savoare unui oraş
- cum simţi acum? că îţi cunoşti oraşul ca pe propria cameră, sau că încă mai ai multe de descoperit?

Pui de compunere 2 - Istoria Constanţei văzută de tine
- conceptul general este să descrii cum ai perceput tu că s-a schimbat oraşul de când îl cunoşti
- a crescut? s-a dezvoltat? cum? unde? ce a apărut nou? ce a dispărut?
- poţi compara dezvoltarea oraşului cu o plantă sau un animal... a crescut ca un pui de ursuleţ? ca un copil care devine adolescent şi apoi adult? s-a extins ca o viţă de vie? a înflorit ca un crin / trandafir?
- ce ai simţit / gândit tu faţă de această evoluţie? te-ai bucurat? te-ai îngrijorat pe alocuri? ce ţi-a plăcut cel mai mult? te-a întristat ceva? eşti curioasă despre ce se va întâmpla în continuare?


Spor la scris!