Ne-am mutat pe PuiDeCompuneri.UrbanKid.ro!

Vei fi redirectat automat. Daca nu mai ai rabdare :P, mergi singur pe
puidecompuneri.urbankid.ro
si actualizeaza-ti bookmarkurile.

12/29/2007

Vacanţă

Dragi şi drage,

Pui de compuneri se retrage în vacanţă pe meleaguri străine. La Mulţi Ani, Sărbători Fericite şi ne revedem cu forţe proaspete după 10 ianuarie!

12/18/2007

Ficţiune - cărţi versus jocuri pe calculator

Via request pe mail.

Georgiana a primit o temă un pic mai complicată, care sună aşa: "ficţiunea deschide o lume a imaginaţiei, o lume virtuală'' - comparaţie între lumea ficţiunii literare şi lumea jocurilor pe calculator, din punct de vedere al consumatorului de literatură şi de jocuri pe calculator.

În primul rând, eu nu aş numi asta chiar compunere... pentru mine compunerea este un exerciţiu de imaginaţie pe o temă dată. Acest subiect sună mai degrabă a comentariu compus, adică un exerciţiu al abilităţii de a analiza şi sintetiza ceva "real".


Aşadar, fac un "pui de comentariu" care va consta în întrebări care să vă ajute să trataţi tema aceasta sau altele asemănătoare în care vi se cer comparaţii. Pentru că cerinţa era de "scurtă compunere", şi acest pui va fi micuţ... :)

Analiza subiectului: vi se cere să plecaţi de la premisa că "ficţiunea deschide o lume virtuală" - adică aţi putea compara lumea ficţiunii literare şi lumea jocurilor pe calculator din mai multe perspective, dar ceea ce vi se cere acum este să o faceţi din perspectiva "lumilor deschise". De asemenea, nu vi se cere ceva general şi teoretic, ci ce înseamnă lumile astea pentru consumatorii lor. Acestea sunt nişte gânduri pe care nu trebuie să le scrieţi, ci să le păstraţi în minte ca linii directoare când vă redactaţi lucrarea.

Despre lumea ficţiunii literare...
- cum e când citeşti o carte? în ce măsură te ghidează autorul şi în ce măsură îţi foloseşti tu imaginaţia?
- ce crezi că motivează pe cineva să citească o carte de ficţiune? (adică punctul de vedere al consumatorului) ce crezi că le place la această activitate?

Despre lumea ficţiunii din jocurile pe calculator...
- în ce fel este stimulată imaginaţia de jocurile pe calculator? cât e dat de joc şi cât / ce creează jucătorul?
- ce crezi că motivează pe cineva să se joace pe calculator? ce le place jucătorilor? ce îi atrage la jocuri?

Comparaţia
- prin ce se aseamănă cele două lumi? care sunt punctele comune?
- prin ce se deosebesc?
- prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc consumatorii celor două lumi?
- care crezi că sunt cei care le apreciază pe amândouă?

eventual şi o concluzie...
Pentru a avea o lucrare "rotundă" e bine să trageţi şi o concluzie care să arate de ce a fost interesant să vă gândiţi la subiectul propus. Concluzia depinde foarte mult de temă şi de felul în care aţi abordat-o, e greu de dat o reţetă... Pentru tema de faţă, eu aş încheia cu ideea că ambele lumi stimulează imaginaţia în feluri diferite, astfel încât e bine ca cei care le "vizitează" să consume echilibrat literatură, jocuri pe calculator, dar şi realitate cotidiană.


Spor la scris!


Later edit: scuze Georgianei pentru întârzierea acestui post, dar a fost o perioadă foarte aglomerată. Deşi sunt sigură că am ratat termenul predării, sper ca acest pui să-i fie de folos cu alte ocazii.

12/09/2007

Joc preferat

Via request pe mail.

Cineva a primit ca temă "descrierea unui joc preferat de copiii din ziua de azi". Primul pui de compunere vă ajută să scrieţi despre jocul vostru preferat, al doilea este despre un joc pe care îl jucam eu când eram mică...


Pui de compunere 1 - clasic
Gândeşte-te la jocul tău preferat şi descrie-l ajutându-te de următoarele întrebări:
- Ce copii îl joacă? Fete? Băieţi? Şi-şi? Ce vârste
- Unde se joacă?
- Care sunt regulile?
- Cine cum câştigă?
- De ce crezi că place atât de mult jocul ăsta?
- Ţie personal ce-ţi place cel mai mult la el?
- De ce l-ai recomanda altor prieteni şi cum i-ai stârni să joace şi ei?


Pui de compunere 1 - De-a vântul şi de-a gândul
E un joc foarte special, pe care puţini copii reuşesc să îl joace. Necesită pregătire prealabilă şi o lungă perioadă de observare a celor avansaţi în timp ce joacă.

Cum se desfăşoară?
Primul copil se gândeşte la ceva şi se gândeşte la o formă a gândului său (o sferă, un cub, un nor...). Apoi îşi suflă gândul către unul sau mai mulţi copii, ca pe un vânticel, iar aceştia trebuie să îl primească şi să spună ce e gândul respectiv, sau măcar în ce formă a fost trimis.

Pregătirea
Pentru a reuşi să joace acest joc, copiii trebuie să-şi dezvolte abilitatea de a trimite şi primi gânduri. Aceasta se face prin exerciţii repetate de relaxare şi de control al concentrării, deoarece dacă te concentrezi prea tare pe gând, nu îl mai poţi trimite, iar dacă te concentrezi prea tare pe trimitere, vântul suflului devine prea puternic şi nu se mai înţelege nimic din gând.

Copiii care se pregătesc pentru acest joc trebuie să asiste la cât mai multe întâlniri ale celor mai avansaţi, pentru a încerca să capteze schimbul de gânduri. Abia atunci când încep să audă şi ei murmurul gândului trimis pot cere să fie iniţiaţi oficial.

Iniţierea
Este un ritual foarte serios şi solemn. Se adună experţii în joc, împreună cu noii aspiranţi şi cu spectatori curioşi într-un cadru... pe care îl puteţi descrie voi :)


Spor la scris!

Iarna

Via request pe mail.

Andreea are de scris o compunere pe tema "iarna", cerându-i-se o descriere. O invit să arunce o privire şi la puii de compunere despre primăvară, vară şi toamnă, iar cu următorii pui de compunere pot spune că am acoperit toate anotimpurile :)


Pui de compunere 1 - eterna personificare
Mi se pare atât de simplu să transformi un anotimp sau un fenomen natural în personaj, încât nu pot să mă abţin să o fac de fiecare dată când am ocazia. Încerc totuşi să abordez personificare altfel de fiecare dată :)

Ce-ar fi să fii tu iarna? Cum ţi-ai povesti viaţa la persoana I?
Te-ai născut la începuturile pământului, odată cu primăvara, vara şi toamna. După o vreme te-ai lăcomit şi nu ai mai vrut să împarţi anul cu celelalte anotimpuri şi aşa a apărut prima era glaciară, când ai cuprins aproape tot Pământul pentru o vreme îndelungată. Deşi erai foarte mândră şi bucuroasă de ariile extinse pe care le acopereai şi de durata ta impresionantă, ai avut un moment de revelaţie în care ţi-ai dat seama că din cauza ta au dispărut o grămadă de specii de animale şi că dacă o ţii tot aşa, o să dispară şi mai multe. Aşa că ai convocat o întâlnire cu celelalte anotimpuri şi v-aţi hotărât că de atunci înainte, veţi apărea unul după celălalt, astfel încât natura să se poată dezvolta armonios.

Acum eşti puţin încurcată din cauza oamenilor... Ei s-au apucat de poluat într-o asemenea măsură încât v-au cam dat peste cap planurile. Dacă nu iau măsuri, vei fi nevoită să cuprinzi din nou tot Pământul cu păturica ta albă de gheaţă şi zăpadă, pentru a face curat după ei şi a readuce echilibrul între anotimpuri, natură şi Pământ.


Pui de compunere 2 - anotimpuri planetare
Când ceea ce se întâmplă pe planeta noastră devine prea banal şi nu ne inspiră, putem oricând să ne întoarcem privirea spre cer şi să ne imaginăm cum arată anotimpurile pe alte planete sau stele. Să zicem că ne uităm la soare...

Nimeni nu-şi închipuie că există iarnă pe soare, pentru că e de neconceput să existe ceva rece pe o bilă de foc care încălzeşte planete aflate la o distanţă covârşitoare. Dar totuşi, într-un colţ ferit al soarelui, pe o suprafaţă de maxim 10 metri pătraţi, există ceea ce puţini oameni de ştiinţă cunosc şi numesc "iarna solară".

Iarna solară este un arbore. La suprafaţa soarelui se vede un trunchi alb-argintiu, cu o coroană de frunze în formă de fulgi de zăpadă. Trunchiul şi coroana sunt înconjurate de o aură albă care foloseşte chiar energia soarelui pentru a se menţine rece. Cum? Datorită unei întregi reţele de rădăcini, care împânzeşte tot subsolul. Iarna solară de fapt acolo s-a născut şi abia după ce a făcut înconjurul stelei prin rădăcini a îndrăznit să scoată arborele la suprafaţă, pentru a-i explica soarelui schimbările ce s-au petrecut în interiorul lui. A trebuit să apară pe soare atunci când acesta a devenit prea înfumurat şi s-a crezut stăpânul universului. Astfel, iarna l-a invadat cu rădăcinile sale şi îi reaminteşte în fiecare zi printr-un mic fior rece că poate fi stins într-o clipită. După primele secole de furie a soarelui împotriva noului locatar, iarna şi steaua au ajuns să convieţuiască paşnic, amintindu-şi una alteia să renunţe la orgolii şi să contribuie la armonia întregului Univers.


Spor la scris!

12/02/2007

O personalitate care m-a impresionat

Via request pe mail.

Nu vreau să vă spun ce personalităţi m-au impresionat pe mine, pentru că nu vreau să vă influenţez. Vă spun însă că atunci când aud sintagma asta, mă gândesc la trei variante de răspuns:
- personalităţi adică persoane publice, cunoscute, din orice domenii (literatură, muzică, politică, istorie, ştiinţă... orice!)
- personalităţi "personale", adică persoane obişnuite pe care le-am cunoscut şi de la care am învăţat ceva, sau pe care le-am admirat (părinţi, profesori, prieteni, rude mai mari sau mai mici decât mine...)
- personalităţi propriuzise, adică setul de trăsături ale unei persoane pe care am cunoscut-o sau nu (poate că nu mă impresionează diriginta mea ca om, dar sunt impresionată de abilitatea ei de a fi empatică, de a îşi înţelege elevii, de a-şi păstra calmul în orice situaţie etc.)


Pui de compunere 1
Gândiţi-vă întâi despre care dintre categoriile de mai sus vreţi să scrieţi. O variantă este să descrieţi întâi persoana respectivă, iar apoi să scrieţi despre ce efect a avut asupra voastră. În continuare, câteva întrebări care să vă ajute să vă structuraţi şi dezvoltaţi gândurile.

Persoana
- Cine e?
- Cum aţi cunoscut-o / cum sau când aţi auzit prima oară despre ea (carte, televizor, de la prieteni...)?
- Ce rol are persoana respectivă? Ce face / a făcut în viaţă?
- Ce ştiţi despre ea?
- Ce anume vă impresionează la ea? Ce face? Cum face? Anumite trăsături ale ei? Abilităţi, ce ştie să facă?

Efectul asupra voastră
- În ce fel v-a impresionat? O admiraţi? Vreţi să învăţaţi ceva din ce ştie? Sa ştiţi să faceţi ceva ce face acea persoană? Să aveţi acelaşi impact asupra oamenilor ca ea?
- S-a schimbat ceva la voi după ce aţi cunoscut / aţi aflat despre această persoană?
- V-aţi făcut vreun fel de plan personal ca urmare a impactului pe care a avut-o asupra voastră? Intenţionaţi să faceţi ceva altfel, sau ceva nou, sau poate să nu mai faceţi ceva?

Dacă este vorba despre o personalitate publică / o celebritate pe care nu aţi cunoscut-o personal, ce aţi face sau ce aţi discuta cu ea dacă aţi putea să o întâlniţi?


Pui de compunere 2
Atunci când aud "personalitate care m-a impresionat", primul lucru care îmi vine în minte este o impresie pozitivă... Puteţi însă să folosiţi întrebările de mai sus pentru a descrie o personalitate care v-a impresionat negativ. Un tiran de exemplu este impresionant, în sensul că te face să-ţi doreşti cu tărie libertate şi pace. O persoană intolerantă, care discriminează împotriva altor naţii sau credinţe decât ale sale, poate fi impresionantă în sensul că te face să-ţi doreşti să aperi drepturile altora şi să lupţi împotriva intoleranţei. O persoană foarte egoistă te poate impresiona astfel încât să-ţi propui să fii mereu foarte atent la cum te porţi cu alţii... etc.


Pui de compunere 3 - pentru avansaţi :)
Al doilea sens din DEX al verbului "a impresiona" este legat de felul în care se fac fotografiile şi înseamnă "a acţiona asupra substanţei sensibile de pe o placă, de pe un film sau de pe o hârtie fotografică, dând naştere unui proces chimic datorită căruia se înregistrează o imagine".

Puteţi folosi întrebările de mai sus pentru a scrie o mică ciornă, iar apoi să scrieţi compunerea ca pe o mare metaforă, pornind de la a doua definiţie a lui "impresiona". Astfel, v-aţi compara pe voi cu o hărtie fotografică albă, încă nescrisă, personalitatea aleasă ar fi ca o substanţă, o rază de lumină care vă atinge, iar efectul ei asupra voastră ar fi imaginea, fotografia care apare şi se conturează încet-încet pe hârtia albă, procesul prin care voi vă schimbaţi ca urmare a întâlnirii unei alte persoane.


Spor la scris!

Înserare la munte

Via request pe mail.

Profit de cererea pentru un pui pe tema "imagine a înserării într-o zonă de munte" pentru a vă povesti cum puteţi adapta un pui de compunere deja existent la o temă nouă [cine ştie când mai sunt plecată şi nu pot răspunde la mailuri :)]


Pui de compunere 1
Mai jos e un pui de compunere despre o "dimineaţă de vară la munte". Puteţi porni de la puiul de compunere 1 - clasic, schimbând tot ceea ce ţine de dimineaţă cu lucruri care ţin de înserare:
- când / cu ce semn ştiţi că începe seara?
- cum sunt culorile? cum arată cerul? soarele? norii?
- ce se întâmplă cu flora şi fauna? ce flori se închid sau se deschid odată cu venirea serii? [de exemplu regina nopţii stă închisă în timpul zilei şi se deschide seara...] etc.

Scrieţi şi despre ce trăiţi voi în faţa acestui fenomen. Ce simţiţi / gândiţi când vedeţi cum se lasă seara la munte? Cu ce puteţi compara înserarea sau trăirea voastră despre înserare? Vi se întâmplă să fiţi atât de fascinaţi de jocul de lumini şi de nori încât să fiţi surprinşi de răcoarea serii şi să vă daţi seama că vă e frig de jumătate de oră dar aţi fost prea prinşi de peisaj ca să o simţiţi?


Pui de compunere 2
Pentru că tema este "o imagine a...", al doilea pui de compunere despre dimineaţa la munte (cel cu dimineaţa ca personaj) are nevoie de mai multă adaptare.

O variantă este să porniţi în direcţia puiului de compunere de mai sus şi să terminaţi compunerea într-un mod ceva mai neaşteptat, descriind cum exact când vă pregăteaţi să intraţi în casă să vă îmbrăcaţi, aţi surprins [pe cer, pe vârful unui munte, în mijlocul unei văi...] o siluetă diafană / ca o umbră / ca a unei prinţese:
- aceasta ar fi de fapt Seara ca personaj, pe care să o descrieţi povestind cum arată şi ce face pentru a aduce noaptea asupra muntelui (are o baghetă? o pelerină? suflă întunericul ca pe un abur? etc.)
sau
- aceasta este de fapt Noaptea care îşi face apariţia după ce s-a înserat - la fel, descrieţi cum arată şi ce face.


Pui de compunere 3
Vă puteţi juca mai mult datorită cuvântului "imagine". Compunerea poate fi povestea unui tablou, a unui desen, a unei gravuri care ilustrează înserarea la munte.

Poate fi un tablou pe care l-aţi găsit în podul bunicii, la un târg de vechituri, sau într-o librărie pentru copii unde librarul (un moşuleţ special pe care îl puteţi descrie astfel încât să daţi de înţeles că nu e un om ca toţi oamenii...) vi l-a făcut cadou, care v-a atras în mod neobişnuit şi pe care l-aţi luat în propria cameră.

După ce aţi descris cum aţi ajuns în posesia imaginii, imaginaţi-vă ce se poate întâmpla cu ea... Poate că:
- în fiecare seară, imaginea prinde viaţă, culorile par mai aprinse, vi se pare că puteţi vedea cum se mişcă frunzele copacilor în adierea vântului, crestele munţilor acoperite cu zăpadă încep să lucească...
- în fiecare seară, în imagine vi se pare că vedeţi acel personaj (descris ca în puiul de compunere 2)
- sunteţi convinşi că auziţi, deşi foarte, foarte încet, un cântec de greieri venind din tablou

Nu uitaţi să descrieţi cum începe şi cum se termină fenomenul care stăpâneşte imaginea. Apoi, descrieţi şi ce efect are asupra voastră:
- cum v-aţi simţit / ce aţi gândit prima dată când l-aţi observat?
- ce s-a mai întâmplat în următoarele seri? cum vi s-a schimbat percepţia? poate că la început tabloul s-a schimbat mai puţin ca să nu vă sperie, iar apoi, pe măsură ce v-aţi obişnuit, a început să vă arate mult mai multe lucruri...
- poate că tabloul oglindeşte în fiecare seară starea voastră din ziua respectivă [dacă aţi fost veseli, exprimă si el veselie, dacă aţi fost trişti, apar şi în tablou nori, sau ploaie...]
- poate că tabloul vă transmite cumva [cum?] nişte imagini care vă ajută să găsiţi soluţii la probleme care vă macină...

Finalul poate fi că încă păstraţi acel tablou, că l-aţi dat cuiva care are mai multă nevoie de el decât voi, sau că într-o zi a dispărut la fel de misterios cum a apărut...


Spor la scris!