Ne-am mutat pe PuiDeCompuneri.UrbanKid.ro!

Vei fi redirectat automat. Daca nu mai ai rabdare :P, mergi singur pe
puidecompuneri.urbankid.ro
si actualizeaza-ti bookmarkurile.

9/24/2007

Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba!

Via request pe mail.

Scurt şi la obiect: compunere cu titlul "Lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba", pentru o fetiţă în clasa a VIII-a.

Pui de compunere 1
Scrie despre un lup care ţine foarte mult la aparenţe. În fiecare dimineaţă petrece cel puţin o oră în faţa oglinzii. Îşi pileşte ghearele, se spală pe dinţi, se piaptănă, se dă cu gel şi aşa mai departe. Are un dulap imens plin cu blănuri, pentru că aproape în fiecare zi îşi schimbă părul. Are blană de primăvară, de vară, de toamnă, de iarnă, blană lucioasă, blană mai mată, blană mai neagră, blană mai grizonată... Merge regulat la shopping pentru a-şi înnoi garderoba şi, mai ales, pentru că are o problemă existenţială majoră: ar vrea foarte tare să-şi schimbe năravul! Problema lui e că în toate magazinele din pădure, fie ele mall-uri sau magazine mici de nişă, ieftine sau scumpe, nu reuşeşte să găsească un nărav potrivit. A bătut codrii în lung şi în lat fără să găsească un nărav care să-i placă mai mult decât al lui. Aşa că în fiecare dimineaţă, continuă să-şi schimbe părul, dar năravul - din motive obiective - ba!

Pui de compunere 2
În vremuri străvechi, zeul animalelor nu prea era atent la ce se întâmpla în regatul lui. Pădurile erau în haos, fiecare animal era de capul lui, nimeni nu respecta regulile, cei mai dezordonaţi fiind lupii. Unul dintre aceştia era în mod deosebit de rebel. Refuza să năpârlească, avea o blană lungă şi neîngrijită, ghearele murdare şi mustăţile ciufulite. Mai mult decât atât, nu avea niciun pic de respect pentru lanţul trofic: azi mânca iepuri, mâine juca leapşa cu oile şi păştea alături de ele. Azi vâna tot felul de păsări, mâine făcea babysitting pentru iepuroaică. Într-o bună zi, zeul tuturor făpturilor l-a certat pe zeul animalelor, iar acesta s-a hotărât să facă ordine în împărăţia animalelor. Printre multele decrete pe care le-a dat, a stabilit că lupul îşi va schimba părul şi va arăta mult mai îngrijit, dar năravul ba - pentru a nu deruta bietele animale mici.

... sau ceva de genul ăsta :)

Spor la scris!

9/23/2007

Dacă aş fi o pasăre albastră

Via request pe mail.

Anca are nevoie de idei pentru o compunere cu titlul "Dacă aş fi o pasăre albastră". Mie mi se pare cel mai simplu de scris atunci când singurul lucru impus de profesor este titlul. Aveţi libertate totală să vă imaginaţi ce vreţi voi. O compunere al cărei titlu incepe cu "dacă aş fi..." nu are nevoie decât de câteva întrebări ajutătoare pentru a da drumul la imaginaţie. Aşa că iată:

Pui de compunere
Ia-ţi câteva momente în care imaginează-ţi că eşti cu adevărat o pasăre...
- în ce parte a pământului trăieşti? cum e vremea pe acolo?
- cum arăţi? eşti mare, mică, mijlocie? ai pene lungi, lucioase, albastru închis, albastru deschis, mai multe nuanţe de albastru?
- îţi petreci timpul mai mult singură sau mai mult cu alte păsări albastre? te mai înţelegi bine şi cu alte animale? ai animale de care ţi-e frică? (aici nu te sfii să inventezi vulturi roşii, maimuţe tigrate sau dragoni pitici...)
- ce te face mai specială faţă de celelalte păsări? mărimea? felul în care îţi construieşti cuibul? cântecul?

După ce ai răspuns la întrebări ca acestea, îţi poţi începe compunerea descriindu-te: "Dacă aş fi o pasăre albastră, aş fi... aş locui... mi-ar fi frică de... m-aş juca cu... aş fi mândră pentru că faţă de celelalte păsări aş..." etc.

Apoi, închipuie-ţi cum ar arăta o zi din viaţa ta... "Dacă aş fi o pasăre albastră, dimineaţa m-aş trezi când... Aş face... Aş merge... M-aş odihni... aş mânca..." şi tot aşa, descrie cu cât mai multe detalii fiecare moment din ziua ta.


Spor la scris!

Impresii de vacanţă

Via request pe mail.

Roxana (clasa a VI-a) are nevoie de idei pentru o compunere cu titlul "Impresii de vacanţă".
Cum eu nu am fost în vacanţa ei, nu pot decât să-i propun nişte întrebări la care să răspundă şi câteva idei de detalii pe care le poate descrie.

Analiza subiectului: "impresii de vacanţă" se poate referi la impresiile mele din vacanţă sau la impresiile unei vacanţe despre persoana care a trăit-o. Dacă profesoara e mai serioasă şi mai strictă îţi recomand puiul de compunere 1, dacă ţi se pare că ştie de glumă şi că apreciază idei mai originale, încearcă-ţi mâna cu puiul de compunere 2.

Pui de compunere 1
Descrie pe puncte pe unde ai fost şi ce ai făcut. La fiecare loc sau activitate poţi scrie despre:
- ce ţi-a plăcut cel mai mult? oamenii cu care ai fost? ceva din ce ai făcut acolo? ceva ce ai văzut?
- dă detalii despre motivele pentru care ţi-a plăcut: cum te-ai simţit? te-ai distrat? ai învăţat ceva nou? ţi-ai făcut prieteni noi? ai descoperit ceva nou despre oameni pe care îi ştiai mai de mult?
- poate că ai fost cu părinţii tăi undeva şi ai vorbit cu ei despre ceva ce nu mai vorbisei până atunci, poate că ai descoperit că şi mamei tale îi place aceeaşi îngheţată ca şi ţie, poate că ai fost într-o tabără unde ai cunoscut o grămadă de copii cu care te-ai înţeles bine, sau poate în tabără ai învăţat jocuri noi...
- dacă ai stat şi acasă, poate că ai aflat de la TV, internet sau cărţi lucruri noi, sau poate că ai reuşit să petreci mai mult timp cu părinţii tăi sau cu prietenii de la bloc...
- poţi să închei spunând că vacanţa a fost prea lungă sau prea scurtă, ce ai vrea să faci la fel în următoarea vacanţă sau ce ai vrea să faci altfel.

Pui de compunere 2
Imaginează-ţi că vacanţa ta de vară e un personaj şi scrie de parcă ar scrie ea.
- poate să înceapă prin a se descrie singură, de exemplu: "Mă numesc Vara 2007 şi sunt ultima vacanţă a Roxanei. Am fost creată dintr-o săptămână la mare, doua weekend-uri la munte şi mai multe activităţi amuzante acasă..." - şi aşa mai departe.
- poate să povestească că abia te aştepta să termini şcoala ca să îţi arate lucruri noi.
- poate să povestească despre ce ai făcut tu în acele zile, cum te-ai distrat, ce ai învăţat, cu cine ai fost... etc.
- la sfârşit, poate să spună că v-aţi înţeles foarte bine şi că ea acum se duce în ţara vacanţelor trăite şi că aşteaptă cu nerăbdare impresiile următoarei tale vacanţe.

Spor la scris!

Compunere despre carte

Via request pe mail.

Asta e grea... "Te rog scrie o compunere despre carte pentru un copil de clasa I". Dacă de clasa a VI-a îmi mai amintesc vag ca prin ceaţă, nu mai ştiu ce vocabular aveam în clasa I şi cam până unde îmi zburda imaginaţia... Dar să vedem ce iese!

Pui de compunere 1
- povesteşte despre prima carte pe care îţi aminteşti să te fi uitat
- ce carte era? ce ţi-a plăcut la ea? era mică / mare? colorată? cu poze / fără?
- cine ţi-a citit-o? cum te simţeai când ţi se citea? curioasă? bucuroasă? somnoroasă?
- îţi plăcea să ţi se citească aceeaşi carte de mai multe ori, sau vroiai de fiecare dată altă poveste?
- poţi să închei cu nişte impresii generale despre poveşti (ce fel de poveşti îţi plac, ce îţi place cel mai mult la ele...) şi să spui ce crezi / ce simţi despre faptul că poţi acum să citeşti şi singură.

Pui de compunere 2
- descrie câte feluri de cărţi ştii tu şi încearcă să le compari cu oameni
- sunt cărţi bătrâne, cu riduri pe copertă şi cu paginile puţin îngălbenite - ele ştiu lucruri serioase şi sunt printre noi de foarte mult timp
- sunt cărţi tinerele şi subţirele, îmbrăcate colorat şi decorate cu poze, care ştiu să te amuze şi să te binedispună
- sunt cărţi de poveşti, cu coperte frumoase şi lucioase, unde textul e rotund şi clar, iar pozele te ajută să înţelegi ce scrie - un pic ca mami şi tati care ştiu să fie şi serioşi şi jucăuşi şi care te ajută să înţelegi lumea din jurul tău
- poţi să termini ori spunând care cărţi îţi plac ţie mai mult, sau dacă tu ai fi o carte, ce fel de carte ai fi.

Spor la scris!

9/20/2007

Cartea, cel mai bun prieten

Via request pe mail.

Bine v-am regăsit! A început şcoala, încerc şi eu să mă mobilizez şi să încep din nou cu puii de compunere. Fără să mai amân, îi răspund Ancuţei care are nevoie de un pui de compunere pe tema "cartea, cel mai bun prieten". Avea de ales între tema asta şi "cartea, obiect cultural", dar prima variantă mi s-a părut mai nostimă.

Pui de compunere
- povesteşte cum ai primit de ziua ta de la o mătuşă ciudată o carte veche şi prăfuită
- nu te-a atras de loc să o citeşti pentru că aveai multe alte cărţi cu poze
- într-o zi stăteai supărată în cameră pentru că părinţii tăi îţi promiseseră că mergeţi într-un parc de distracţii, dar având treabă nu au mai putut să te ducă
- ai auzit un foşnet venind dinspre carte şi, apropiându-te, ţi-ai dat seama că îţi şoptea să o deschizi
- ai deschis-o şi ai găsit spre marea ta uimire o poveste minunată despre cel mai frumos parc de distracţii din lume [aici poţi să-l descrii tu, aşa cum ţi-ar plăcea să fie]

... pe acelaşi model, mai povesteşte o situaţie sau două în care tu erai necăjită, tristă sau nedumerită şi cartea ţi s-a deschis la o poveste care te-a înveselit (cu detalii despre poveste, desigur!)

Încheierea este bineînţeles că acea carte a devenit cea mai bună prietenă şi că şi atunci când nu avea ea o poveste care sa te ajute, ştia să te îndrume la alte cărţi... sau ceva de genul ăsta.


Din păcate nu am timp decât de un pui de compunere, sper să ţi se potrivească şi să scrii compunerea cu plăcere!

Spor la scris!