Ne-am mutat pe PuiDeCompuneri.UrbanKid.ro!

Vei fi redirectat automat. Daca nu mai ai rabdare :P, mergi singur pe
puidecompuneri.urbankid.ro
si actualizeaza-ti bookmarkurile.

5/27/2007

News 1

It's official, se pare că a catadicsit Google-ul să mă indexeze, căci au început să intre search-uri direct aici. Aşa că s-a updatat considerabil lista de "va urma". Încerc să răspund cât de repede se poate, până una alta sunt prinsă cu propria compunere - licenţa :)

5/26/2007

Compunere despre pisică

Analiza subiectului: la cât de sec sună "compunere despre pisică" aş zice că e subiect de zoologie, nu de limba română, dar măcar e mai puţin vag decât "despre anotimpuri" sau mai ştiu eu ce. Mi se pare mai puţin vag pentru că sunt mult mai puţin inspirată să mă duc prin lanuri de floarea soarelui decât la subiectele precedente. Dar să vedem ce se poate face...


Pui de compunere 1 - De ce nu o să-mi iau niciodată pisică
- O poveste traumazizantă din copilăria voastră imaginară, când stăteaţi la casă şi vecinii aveau o pisică malefică. Când eraţi mici de tot şi stăteaţi în scăunelul de copil la masă, cu farfuria în faţă aşteptând înfometaţi ca mama să termine de spălat vase, pisica malefică se strecura pe geam şi vă mânca jumătate din mâncare. Malefică fiind, avea blana ca de cameleon, aşa că deşi mama se întorcea când auzea urletele voastre disperate, nu vedea pisica şi îşi vedea mai departe de vase. Noaptea, pisica venea la voi în cameră şi vă dezvelea, vă strica jucăriile şi puteaţi jura că o auziţi chicotind malefic în timp ce îşi înfigea ghearele în păpuşa / soldăţelul preferat. Când ieşeaţi la joacă vă fura mingea, vă rodea cablul de frână de la bicicletă etc.
- Pentru că sunteţi convinşi că undeva prin anii '90, pisicile au făcut un pact cu şobolanii de a înceta războiul lor secular pentru a se alia şi a cuceri oraşul. Scrieţi despre dovezile irefutabile care v-au făcut să ajungeţi la această concluzie şi despre consecinţele devastatoare ce ar decurge din faptul că oamenii refuză să vă ia teoria în serios.
- Dacă într-adevăr aveţi boală pe pisici, explicaţi în ce fel vă scoate din minţi fiecare gest al unei pisici.

Pui de compunere 2 - De ce nu voi avea niciodată destule pisici
- Vreţi să creaţi o rasă nouă de pisici, care să armonizeze cele mai frumoase trăsături ale raselor existente. Daţi un nume rasei noi (Pisicus Movus, Uber Pisica, Pisi 2007 etc.) şi descrieţi-i caracteristicile. Este evident că din încrucişarea atâtor rase de pisici se vor produce unele mutaţii genetice care vor face noua voastră pisică foarte specială: va fi foarte dresabilă, se va juca cu mingea sau vă va aduce băţul pe care îl aruncaţi pe geam de la etajul cinci, va şti să dea din coadă şi a bucurie, nu doar a nervi şi va putea să vă ajute cu temele până terminaţi liceul (pentru teme de facultate trebuie ca specia să se mai "învechească" un pic).
- Părinţii voştri au nişte prieteni care tot vin în vizită şi pe care nu-i suportaţi, pentru că sunt genul de oameni care, când vă văd, nu ştiu să facă altceva decât să vă zică "vaaaaaaaai, ce-ai mai crescut!" şi să vă ciupească de obraji. Plus că scuipă când vorbesc. Aţi observat că nici pisica voastră nu-i suportă şi le face viaţa amară de fiecare dată când vin pe la voi. Le dă gecile jos din cuier, le aruncă pantofii de la geam, se freacă de picioarele lor până îi umple de păr şi din când în când se face că alunecă şi îi zgârie pe glezne, îşi aduce bolul cu mâncare şi îl varsă accidental în geanta doamnei (şi ştim cu toţii cum miroase mâncarea de pisică!) etc. Când oamenii ăştia insuportabili sunt la voi în vizită, nu puteţi decât să visaţi la cât de frumos ar fi să aveţi mii pisici - descrieţi ce vă imaginaţi că s-ar întâmpla atunci.

Pui de compunere 3 - Înapoi pe Marte
- Pisica marţiană: se ştie limpede că pe marte există o singură pisică. Marţienii sunt înnebuniţi după pisici, aşa că o pasează de la unii la alţii în mod organizat, astfel încât fiecare familie să o aibă acasă timp de o zi. Problema este că pisica este total distrusă emoţional de faptul că nu are şi ea o familie a ei, aşa că, deşi se trage dintr-o pisică pământeană, comportamentul ei este foarte diferit din cauza traumelor psihologice: nu mănâncă încet şi tacticos, pentru că nu ştie niciodată cum va găti următoarea familie, aşa că atunci când dă de mâncare bună, hăpăie tot în cinci secunde, ca un câine; nu ştie să toarcă, pentru că prima dată când a tors, copiii din familia în care era s-au speriat cumplit şi părinţii, crezând că le-a făcut ceva rău, au aruncat-o pe geam (foarte nasol, pentru că se ştie că toate clădirile pe Marte sunt construite în aşa fel încât parterul este la 10m înălţime de sol); nu-şi scoate niciodată gheruţele din teacă, pentru că ultima dată când a făcut-o era în custodia unei manechiuriste, care i le-a pilit şi i le-a dat cu ojă roz (vă daţi seama ce umilinţă?!); se sperie de moarte când vede chiar şi cel mai mic şi pricăjit şoricel pentru că... etc. etc. etc.


Gata. Spor la scris!

5/24/2007

Compunere de primăvară

O să anunţ când încep să primesc cereri pe mail, până atunci mă amuz maxim cu tracker-ul. Să vedem cum ar arăta un pui de compunere de primăvară.

Analiza subiectului: aparent, mai vag ca oricând! Contează foarte mult care a fost cerinţa... Se vrea "compunere de primăvară" sau "compunere despre pimăvară"? Pentru că diferenţa e de la cer la pământ... Dacă lucrăm cu "de", atunci este clar că ni se cere o poveste despre cum arată compunerile primăvara! Dacă lucrăm cu clasicul şi obositul "despre" este clar că avem de a face cu un profesor amnezic care şi anul ăsta a uitat ce-i aia primăvară şi le cere elevilor să-i reamintească.

Pui de compunere 1 - de primăvară
- Puteţi să scrieţi despre ce dulap party dau compunerile la început de primăvară: aruncă la gunoi foile albe de iarnă şi ies la un shopping turbat de coli roz, vernil, galben, bleu etc. Renunţă la velinul ce evocă omătul imaculat şi o ard şmecher pe pătrăţele clasice, pătrăţele franţuzeşti (alea mai mari şi liniate) sau pe dungi, că tot sunt în vogă anul ăsta. Pentru că vine căldura, compunerile de primăvară preferă pagini mai scurte - invidioase că nu pot purta şi ele fuste mini ca fetele care le scriu. Evident că şi pixurile cu care sunt scrise sunt mai trendy şi în sfârşit pot trece de la tuş sau cerneală conservată la produse proaspete, naturale, proaspăt stoarse din sepii.
- Puteţi să scrieţi despre astenia îngrozitoare de care suferă compunerile de primăvară. Elevii sunt disperaţi pentru că deşi scriu pagini şi pagini, compunerile depresive aruncă jumate din cuvinte la gunoi. Astenia de primăvară a compunerilor este evident diferită de cea a fiinţelor umane. Totul a început prin secolul al XIII-lea, când, într-o frumoasă zi de primăvară... [de aici continuaţi voi].
- Sau despre trista poveste de dragoste dintre compunerea de primăvară şi cea de toamnă, care nu pot discuta decât prin intermediul compunerilor de iarnă şi de vară. Cum a început, cum a evoluat, cum în fiecare iarnă când compunerea de primăvară hibernează în subconştient, visează la cât de frumoasă, stilată şi premiată e compunerea de toamnă şi la disperarea care o cuprinde când se trezeşte în martie şi îşi dă seama că a fost doar un vis... snif!

Pui de compunere 2 - despre primăvară
- Dacă aveţi fibră de militant, vorba Monicăi, luaţi-o pe panta încălzirii globale. Documentaţi-vă un pic pe net şi scrieţi despre consecinţele schimbărilor climaterice asupra a ceea ce muritorul de rând numeşte "primăvară" (adică de ce în curând n-o să mai fie).
- Scrieţi despre un băieţel sau o fetiţă care urăşte primăvara, pentru că nu vede culorile şi e gelos pe tot restul lumii care numai despre asta vorbeşte, sau pentru că are alergie la pufii de plopi şi în timp ce ceilalţi copii se joacă afară el/ea stă în casă cu o cască mare pe cap care nu-i permite să mănânce aşa cum îi place lui/ei - adică direct din frigider, sau pentru că s-a născut cu o piele atât de dulce şi de o culoare atât de specială, încât de fiecare dată când iese din casă este acoperit instant de toate musculiţele din cartier.
- Sau descrieţi primăvara din punctul de vedere al unei cârtiţe, al unui coş de gunoi, al unui hamburger, al unui hamster, al unui elicopter, al unei girafe de la Zoo Băneasa etc.
- And my personal favorite: primăvara pe Marte. Vedeţi voi, e evident că Marte fiind roşie, acolo e tot timpul toamnă. Totul e uscat şi plictisitor, iar locuitorii sunt tot timpul beţi de la atâtea recolte neîncetate de struguri. Pe Marte, primăvara durează doar o zi, ceea ce o face cea mai intensă primăvară din galaxie. Bieţii marţieni au doar o zi la dispoziţie să se trezească din beţie, să facă un duş rece, să mănânce câte fructe şi legume proaspete îi ţine stomacul, iar dacă cumva se întâmplă să uite să culeagă buchete de flori abia îmbobocite, îi aşteaptă o toamnă foaaaarte grea din partea marţiencelor. Etc.


Later edit: era să uit... Spor la scris! :)

5/23/2007

Compunere despre prietenie

Tot de dincolo, vine căutarea "compunere despre prietenie"... Hmm... probabil că era aceeaşi persoană ca mai devreme, sătulă de site-uri de dating sau mai ştiu eu ce, descoperind empiric conceptul de "rafinare a căutării".

În cazul ăsta, prima variantă e un pui de compunere geamăn cu cel rezultat din "compunere despre prietenul meu".

Pe de altă parte, asta e o altfel de temă decât cele de până acum, intrăm în zone un pic mai interesante. Deşi după analiza subiectului ajungem la aceeaşi concluzie (vag!), când vine vorba de sentimente şi relaţii e ceva mai tricky decât la călătorii şi alte alea. Ce-a vrut să zică poetul care a pus întrebarea? Prietenie adică povestim despre prietenii noştri şi ce prostii sau ghiduşii facem noi cu ei? Sau sentimentul înălţător pe care îl ai când ştii că există un om pe lumea asta care va ieşi întotdeauna cu tine la cico sau îi va spune profului cu cea mai serioasă faţă "Mircea e acasă, are febră" atunci când Mircea o arde cu Mihaela prin ganguri...

Pui de compunere 1
Relaţii
- ce îi deosebeşte pe prieteni de amici? ce faci cu un prieten şi nu cu un amic? ce-i spui, unde mergi cu el, ce-i faci cadou, ce aştepţi de la el şi nu se aplică la o cunoştinţă sau la un amic?
- ce înseamnă pentru tine relaţia de prietenie? pe ce ai da-o, pe ce n-ai da-o? dacă ar veni la tine [Brad Pitt / Angelina Jolie - alege pe cine vrei] şi ţi-ar zice că pleacă cu tine în lume dacă renunţi la prietenii tăi, ai face-o? Sau dacă ar veni un spiriduş care ţi-ar promite bani gratis pe viaţă dacă renunţi la prieteni? şi tot aşa...
- categoria amintiri din copilărie: enumerare ordonată a ce a însemnat prietenia pentru tine în decursul timpului - care e primul tău prieten pe care ţi-l aminteşti, cum ţi-ai făcut prietenii pe care îi ai acum, care sunt cele mai nostime amintiri care includ prieteni de-ai tăi, şi scrii până nu mai poţi, cu focus pe de ce toate chestiile astea te-au făcut să consideri oamenii ăia prieteni şi nu doar amici.

Pui de compunere 2
Sentimente
- dacă te ţine să scrii despre asta ştiu-eu-câte pagini, încearcă să descrii senzaţia fizică pe care o ai când te întâlneşti cu un prieten, când îţi dă o veste buna sau una proastă, când îţi spune ca nu ştie ce s-ar face fără tine (din ciclul "Mihai, eşti un adevărat prieten!"), când vă certaţi, când îţi vine ţie să-i zici că îţi face viaţa mai mişto, când ştii că urmează să ieşiţi în oraş să faceţi ştiu eu ce... etc.
- dacă prietenia ar fi un personaj, cum ar arăta? ar semăna cu un om, sau ar fi ceva mai suprarealist (zână, spiriduş, hobbit etc.)? ce limbă ar vorbi? ce părere ar avea despre oameni? cum ar arăta locuinţa lui/ei? cum ar fi îmbrăcat/ă? cum s-ar face simţită de oameni (baghetă magică, săgeţi, ciupituri, fairy dust, telepatie etc.)? ar avea fiecare om Prietenia lui personală? câte o Prietenie diferită pentru fiecare prieten? sau e o Prietenie care e un fel de variantă platonică a lui Cupidon şi care reuşeşte să împrietenească toţi prietenii odată?


În funcţie de cât te ţine să scrii pe acelaşi subiect, poţi să alegi o singură variantă sau poţi combina mai multe. Oricum ai alege, crede-mă pe cuvânt că e mult mai fun să inventezi tu nebunii decât să te chinui să faci să se pupe două lucruri copiate din părţi diferite sau să corectezi o compunere gata-făcută de un incompetent.

Spor la scris!

Compunere despre prietenul meu

Şi asta, tot din căutări pe celălalt blog...

Analiza subiectului: din nou, vaaaag! prietenul cel mai bun sau iubitul? cum v-aţi cunoscut? cum v-aţi despărţit? ce-ţi place sau ce nu-ţi place la el? cum îţi petreci timpul liber cu el? unde mergeţi? ce planuri aveţi? what? Mă rog...

Pui de compuneri
- răspunsul detaliat la oricare dintre întrebările de mai sus.
- zi şi tu că aţi inventat un joc şi descrie cum îl jucaţi şi în ce fel jocul ăsta v-a sudat prietenia (leapşa pe cântece, cum ajungi de la un actor la un altul trecând prin 5 alţi actori*, aţi inventat un salut complex şi cine uită să îl facă corect îl scoate pe celălalt la un film / cico / teatru etc.)
- scrie că vă place să vă amintiţi de momente petrecute împreună şi vă distrează diferenţa dintre punctele de vedere şi dă exemple până umplii câte pagini ai de umplut.

Spor la scris!



* de la DeNiro la Keanu Reeves: DeNiro a jucat cu Ben Stiller în Un Socru de Coşmar, BS a jucat cu Milla Jovovitch în Zoolander, MJ a jucat cu Bruce Willis în Al 5-lea Element, BW a jucat cu Amanda Peet în Cât îmi dai ca să te împuşc, AP a jucat cu Keanu Reeves în Ceva, ceva tot o ieşi. Mă rog, sunt doar patru, da' aţi prins ideea :)

Compunere în limba franceză despre călătorii

Până ajungeţi să-mi daţi mailuri cu rugăminţi disperate, mai culeg câte o căutare rătăcită pe Pensées-lutze şi mă amuz... Cum ar fi "compunere în limba franceză despre călătorii". Sunt foarte francofonă de felul meu, dar eu vin cu ideile, de traducere vă ocupaţi voi, ok? :)

Analiza subiectului: vag! ce fel de călătorii? de business, de turism, de război, cu avionu', cu picioru', cu familia, cu gaşca, la Vama Veche sau în Aruba? Să nu credeţi că mă supăr şi nu ar trebui să vă enervaţi nici voi. Un subiect atât de vag este cea mai bună ocazie să scrieţi ce vă trece prin minte.

Pui de compunere 1
Introducere
Un tânăr a lucrat din greu tot anul să adune bani pentru cele mai tari role de pe piaţă. Când în sfârşit a reuşit să şi le cumpere, şi-a dat seama cu tristeţe că nu are unde să se dea în oraşul lui foarte prost astfaltat. Aşa că a hotărât să ajungă din [Bucureşti, Cluj, Braşov, Caracal, de unde vreţi voi] la autostrada soarelui, pentru a se da cu rolele pe ea.

Cuprins
The sky is the limit:
1. Puteţi să povestiţi cum a mers el cu trenul din oraş în oraş şi ce oameni a întâlnit sau ce locuri a văzut, cum şi-a blestemat zilele că şi-a uitat umbrela şi l-a plouat de l-a rupt, cum a ajuns în sate în care oamenii aveau obiceiuri ciudate (să hrănească străinii cu porumb copt, să se dea de trei ori peste cap când văd un călător) şi se speriau de moarte pentru că nu văzuseră role în viaţa lor, cum a scăpat ca prin urechile acului de oameni care au vrut să-l interneze sau să-l exorcizeze crezându-l nebun sau posedat pentru ideea lui... etc.
2. Compunerea poate fi despre cum ajunge el pe autostradă şi constată cu stupoare că autostrada e plină de alţi rolleri cu care se împrieteneşte şi prin ce peripeţii trec ei în călătoria comună spre mare.
3. Tânărul ajunge la Bucureşti la sediul BlueAir unde îşi dă seama că îşi poate vinde rolele şi cumpăra un bilet către [Barcelona, Milano, Paris...] şi îşi bagă picioarele în ea de Autoroute du Soleil şi călătoreşte prin Europa.

Încheiere
1. Ajuns pe autostrada soarelui constată cu stupoare că aceasta a fost furată în întregime şi Ministerul Transporturilor a renunţat să o mai peticească. Se întoarce acasă şi-şi vinde rolele pe [un meniu BigMac, un calculator - călătoriile pe internet sunt mai lipsite de peripeţii, o umbrelă care se poate ataşa la ghiozdan şi se deschide singură când începe ploaia... etc.].
2. Tânărul nu se mai întoarce niciodată acasă, ci găseşte un tărâm uitat de guvern pe undeva prin Deltă, unde fondează un stat împreună cu rolerii de pe autostradă. Statul devine vestit ca una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din Europa de Est.
3. Îi place aşa mult Europa şi îi place aşa mult să călătorească, încât hotărăşte să nu se mai întoarcă şi se face ghid turistic în Croaţia, unde rămâne tot restul vieţii lui.

Pui de compunere 2
Introducere
O tânără de condiţie modestă primeşte la şcoală o compunere de făcut pe tema "călătorii". E tristă dincolo de cuvinte, pentru că neavând bani nu a călătorit niciodată în afara oraşului ei natal. Se culcă seara cu gândul că în ziua predării o să se dea bolnava ca să nu aibă de înfruntat observaţiile profesorului şi miştourile colegilor bogaţi. În vis îi apare prietena ei imaginară care îi spune că o călătorie nu se desfăşoară neapărat în realitate şi în locuri exotice şi că e o chestiune de atitudine interioară. Tânăra se trezeşte înviorată şi pleacă la plimbare prin oraş, cu misiunea de a transforma drumul până la pâine / la şcoală / la birt / la bunica într-o adevărată călătorie.

Cuprins
Trebuie să vă dau în scris? Gândiţi-vă la un traseu pe care îl faceţi zilnic, la toate chestiile pe lângă care treceţi zi de zi şi descrieţi-le de parcă aţi vedea pentru prima dată New York-ul.
Exemplu: Ştrandul Moghioroş lângă care stau este un furnicar infect plin de ţărani şi cocalari care scuipă seminţe pe jos, unde pute a grătar nespălat, unde ăia nu-s în stare să mai dea din când în când un amărât de furtun pe şezlonguri. În compunere, aş spune că este o oază tropicală în mijlocul aglomeraţiei urbane, unde am întâlnit o miriadă de culturi şi obiceiuri, unde am savurat o băutură exotică la umbra liniştitoare a umbreluţelor de stuf... etc.

Încheiere
Tipa merge la şcoală, îşi citeşte compunerea, este aplaudată de colegi, iar proful îi mulţumeşte că i-a reamintit să se bucure şi de lucrurile simple din viaţă.

Pui de compunere 3
Există întotdeauna varianta visului, reţetă aplicabilă la orice subiect. Se poate începe tot cu elevul disperat că nu ştie ce să scrie în compunerea despre călătorii şi care visează toate destinaţiile lumii [recomandat celor care o ard mult pe Discovery, National Geographic, Discovery Travel şi alte alea].

Spor la scris!

5/22/2007

... începem imediat! :)